Elementor #16910

IMPLEMENTAREA SCHIMBULUI DE DATE ÎN FORMAT ELECTRONIC PENTRU AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

Context general

 

Societatea se află într-o complexă revoluție în domeniul tehnologiei informației şi comunicațiilor, ceea ce transformă fundamental modul în care mediul economic, cetățenii și Autoritățile Administrației Publice (APL) operează și interacționează între ele.

Majoritatea statelor moderne acceptă politici de trecere la o guvernare electronică prin schimbul de date și acces la informații în format electronic, ca metodă de a îmbunătăți serviciile oferite mediului de afaceri şi cetățenilor, promovând dezvoltarea economică şi socială, ridicând eficacitatea activităților din cadrul administrării publice prin implementarea sistemelor informatice, integrarea bazelor de date şi crearea web serviciilor proprii. Cu toate acestea gradul și tempoul de digitalizare variază de la stat la stat și de la o regiune la alta.

Digitizarea înseamnă economie, eficiență și eficacitate. Estonia este un exemplu de urmat la acest capitol deoarece a reușit să își transforme sectorul de servicii publice și de business prin digitalizarea a peste 99% din serviciile publice. Prin urmare, 98% cetățeni estonieni dețin ID electronic, 99,6% folosesc servicii bancare online, 100% predarea în școli și universități poate fi asigurată  la distanță, 98% din prescripțiile pentru medicamente sunt digitale, 97% din declarațiile fiscale sunt transmise online, 98% dintre companiile private sunt create online (durează aproximativ 3 h), 2500 de servicii electronice disponibile publicului pe platforma https://www.eesti.ee, 3 min. durează votarea la alegerile parlamentare, pentru APL sau parlamentul UE, prin internet.

În cazul Republica Moldova, gradul de digitizare este în continuă creștere,  consumatorul este familiarizat cu soluțiile digitale și peste 75% din populație folosește internetul, atât la rețele de fibră optică, cât și la internetul mobil: peste 98% de localitățile din țară au prezență la punct fix de acces la fibră optică și peste 98% este acoperirea localităților cu internet mobil de înaltă capacitate. – 4.36 milioane de telefoane mobile activ conectate (depășind numărul populației).

Totodată, partea de servicii publice digitizate nu este suficient de dezvoltată, Guvernul Republicii Moldova reușind digitizarea a circa 126 servicii publice pentru cetățeni și mediul de afaceri din peste 580 de servicii publice existente. Astfel, sunt necesare măsuri pentru optimizarea activității ghișeelor unice, incluziunea digitală a beneficiarilor la nivel local, sporirea nivelului de adopție a serviciilor electronice, precum și asigurarea durabilității financiare a acestora.

Drept concept general, guvernarea electronică este o guvernare care aplică schimbul de date prin interacțiunea dintre administrații, cetățeni şi mediul de afaceri, la prestarea serviciilor publice, cu utilizarea mijloacelor electronice. Putem spune că guvernarea electronică reprezintă modalitatea de aplicare şi utilizare a tehnologiilor informaționale şi de comunicații, în scopul asigurării accesului la informație și prestării serviciilor publice în regim interactiv.

Avantaje de digitalizare a APL

 

Așadar, cu siguranță schimbul de date și accesul la informații în format electronic poate face relația dintre cetățeni şi APL să fie mai strânsă oferind avantaje ambilor participanți: APL-urilor mai mult sprijin în activitățile desfășurate şi mai multă încredere în datele obținute, şi cetățeanului mai multă înțelegere şi rezolvarea mai eficientă şi mai rapidă a problemelor sale.
Printre beneficiile care ne așteaptă în urma implementării scenariului de schimb de date/informații electronice, putem constata următoarele:
• eficiență sporită în activitatea administrației publice locale;
• acces extins la serviciile administrative;
• asigurarea transparenței, reducerea birocrației şi corupției în activitatea autorităților administrației publice;
• stimularea creării şi implementării sistemelor şi aplicațiilor informatice, menite să susțină procesele de reformă şi dezvoltare în domeniul de e-guvernare;
• creșterea nivelului de pregătire a funcționarilor publici din autoritățile administrației publice în domeniul tehnologiilor informaționale şi schimbului de date;
• dezvoltarea cadrului normativ la nivel local privind guvernarea electronică;
• nivel avansat de educație informațională;
• democrație electronică consolidată;
• grad înalt de utilizare a tehnologiilor societății informaționale.
Printre avantajele implementării scenariului de schimb de date se atestă excluderea prezentării diferitor certificate și documente de către cetățeni în mod fizic de la instituțiile statului, care la moment se eliberează cetățeanului contra cost.
Un alt avantaj pentru folosirea schimbului de date îl constituie timpul redus de examinare a documentelor parvenite în adresa autorităților publice deoarece pot accesa informația de care au nevoie în format electronic (despre persoanele fizice, agenți economice, bunuri aflate în posesie, etc) din Registrele informaționale ale statului, în timp real cu date actualizate și veridice.

Totodată, va fi exclusă birocrația care se face la moment prin schimbul de documente, certificate, dări de seamă, rapoarte financiare, între primării, sau primării și centre raionale, deoarece aceste documente vor fi accesate din Resursele informaționale și nu va mai fi necesar să se prezinte pe suport de hârtie.

Aspecte normative

 

Scopul și temeiul legal de accesare a datelor electronice al APL-urilor, este reglementat de către Legea nr. 436-XVI/2006 privind administrația publică locală, care stabilește și categoriile de participanți la schimbul de date: autoritățile publice locale, cetățenii țării, agenții economici. La data de 19 iulie 2018, ca inițiativă a Guvernului Republicii Moldova, a fost aprobată Legea nr. 142 cu privire la schimbul de date și interoperabilitate. În conformitate cu art.1 alin. (1) al Legii nr. 142/2018, scopul legii este de a facilita și eficientiza schimbul de date și interoperabilitatea în cadrul sectorului public, precum și între sectorul public și cel privat, în vederea creșterii calității serviciilor publice prestate, a creării noilor servicii publice electronice și asigurării securității informaționale. Legea menționează că prin schimbul de date se înțelege punere la dispoziție a datelor/informațiilor de către autoritățile publice/private şi consum al datelor de către consumatori de date sau transmitere a datelor dintr-un sistem informațional către un alt sistem informațional. La data de 03.04.2019 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 211 privind platforma de interoperabilitate (MConnect), care prevede în pct. 45 că consumatorii de date care nu dețin sisteme informaționale capabile să consume date în regim automatizat, pot accesa datele respective utilizând serviciul Portalului Guvernamental de Date (www.date.gov.md).

În contextul celor menționate și reieșind din atribuțiile pe care le au autoritățile administrației publice locale, prevăzute în Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală, APL-urile au oportunitatea de a accesa date/informații, cu titlu gratuit, deținute în Registrele Informaționale de Stat (Registrul de stat al populației, Registrul de stat al unităților de drept, Registrul bunurilor imobile, Registrele informaționale deținute de Casa națională de asigurări sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină, ș. a.) și a le folosi în scopurile de serviciu, evitând în acest sens informația pe suport de hârtie.

Digitalizarea APL-urilor în Republica Moldova

 

Prin schimb de date și e-Guvernare, APL-urile pot fi mai eficiente, pot oferi servicii mai bune, pot răspunde cerințelor cetățenilor privind transparența și responsabilitatea, pot deveni mai incluzive, restabilind totodată încrederea cetățenilor în autorități și serviciile prestate.

Un exemplu de succes în acest sens îl reprezintă raioanele de nord, Edineț, Rîșcani și Glodeni care accesează la moment date despre persoanele fizice, date din contul persoanei asigurate social, informații despre venitul salarial, lista de bilete de tratament sau compensații acordate persoanei, lista plăților/prestațiilor de asigurări sociale stabilite persoanei.

Preturile și suburbiile municipiului Chișinău au acces la date de la Casa Națională de Asigurări Sociale și din Registrele informaționale ale Serviciului Fiscal de Stat.

Strășeni, Leova și Ialoveni accesează date despre plățile de asigurări sociale de care beneficiază persoana fizică și veniturile salariale.

Din cele expuse, observăm că aria de acoperire a teritoriului Republicii Moldova care utilizează cu succes mecanismul de schimb de date în mod electronic este foarte mică, astfel încât gradul de acoperire a acestui sector este puțin vizibil și necesită a fi promovat în continuare.

Aceste servicii trebuie să satisfacă necesitățile zilnice ale cetățenilor și să excludă deprinderea de a sta în rând la ușile instituțiilor statului (Agenția Servicii Publice, Casa Națională de Asigurări Sociale, Serviciul Fiscal de Stat, etc), pentru că toată informația deținută de către aceste instituții poate fi accesată online de reprezentanții primăriilor și centrelor raionale.

Mai mult, în acest sens există și Legea nr. 142/2018 cu privire la schimbul de date și interoperabilitate, care obligă autoritățile publice să asigure prestarea serviciilor fără a solicita documente în cazul în care datele conținute în aceste documente sunt disponibile în Registre informaționale și pot fi consultate și preluate în regim online.

Bariere și impedimente în digitalizarea APL

 

La moment, constatăm că există un șir de bariere și impedimente în digitalizarea APL, printre care putem evidenția nivelul scăzut de cunoștințe în domeniul Tehnologiilor Informaționale, gradul redus de alfabetizare digitală. Cetățenii nu cunosc despre serviciile digitale și avantajele acestora în comparație cu cele tradiționale și persistă frica de a face o schimbare și a ieși din zona de confort. Popularizare serviciilor electronice necesită o promovare urgentă, în special la nivel local, cu depistarea unei instituții lider care ar fi responsabilă de acest segment.

Un impediment major este lipsa parteneriatului social între principalii actori ai guvernării electronice: administrația publică centrală, administrațiile publice de nivel local, mediul de afaceri, societatea civilă, comunitatea academică, precum și voința politică, care poate rezolva lucrurile repede atunci când politicienii înțeleg problema și beneficiile digitizării serviciilor publice și nu au frica de a-și asuma riscurile schimbării.

Totodată, există necesitatea de asumare la nivel de stat a responsabilității pentru procesul de digitalizare a APL-urilor, inclusiv folosirea și implementarea schimbului de date în format electronic.

Măsuri și intervenții pentru accelerarea procesului de digitalizare a serviciilor publice la nivel autorităților publice locale

 

Pentru accelerarea procesului de digitalizare a serviciilor este necesar depistarea unui lider (instituție, ONG, persoană, grup de lucru din cadrul consiliului sau primăriei) care ar promova stimularea folosirii pe larg a serviciilor digitale prin programe de educație, instruiri digitale fizice sau online, mass-media locală, campanii de comunicare și prezentarea modelelor de succes, inclusiv în domeniul schimbului de date. Acestea pot fi inițiate în colaborare cu I.P. Agenția de Guvernare Electronică, Congresul Autorităților Locale din Moldova sau ONG-uri specializate pe domeniu de e-Guvernare și necesită a fi prezentate într-un limbaj comod și accesibil societății.

Mai mult, este necesar de a fi într-un contact direct cu reprezentanții autorităților publice și cetățenii, deoarece o soluție electronică va fi acceptată de societate, doar atunci cînd aceasta va fi dezvoltată și pusă în aplicare ținând cont de necesitățile și realitățile care sunt la nivelul comunității și care aduce un beneficiu final pentru toți: consiliu – primărie – cetățean.

Astfel, în baza acestui rol atribuit, entitatea responsabilă trebuie să elaboreze un plan de acțiuni pe termen lung, mediu și scurt care ar facilita procesului de digitalizare a serviciilor publice la nivel autorităților publice locale, precum și accesul APL-urilor la Registrele Informaționale de stat în scopul consumului de date/informații pentru folosirea în exercitarea atribuțiilor de serviciu care îi revin.

Pe termen lung, este necesar de a dezvolta un Web Serviciu unic pentru APL, capabil să ofere posibilitatea tuturor APL-urilor să digitizeze procesele sale interne (înregistrarea cererilor, eliberarea documentelor, oferirea serviciilor electronice, schimbul de informații între APL-uri), inclusiv să consume date în format electronic.

Pe termen mediu se propune studierea business procesului intern al APL-urilor, organizarea unor ședințe cu consiliile raionale și locale, primăriile pentru identificarea setul de date/informații de care acestea au nevoie să le consume în exercitarea atribuțiilor și înaintarea unei Cereri centralizate din numele APL-urilor pentru a avea acces la date.

Pe termen scurt, sau imediat, se impune necesitatea de a identifica un grup țintă de primării, consilii raionale și locale și organiza o campanie de informare pentru prezentarea beneficiilor schimbului de date în format electronic prin intermediul Portalului Guvernamental de Date, în scopul pilotării acestui scenariu, care ulterior va fi aplicat pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Un moment foarte important în rezolvarea acestui impact de digitizare este conlucrarea cu politicul pentru a stabili o viziune națională întru avansarea e-Guvernării în Republica Moldova și în special la nivel local. Implicarea și voința politică va reduce din barierele și reticența instituțiilor publice la schimbările de digitizare și totodată poate modifica și moderniza cadrul normativ la nivel central și local în cazul în care există necesitatea.

 

Exemple de succes

 

Dezvoltarea infrastructurii aparatului administrativ și debirocratizarea sistemului intern din cadrul unui APL poate fi realizat prin implementarea soluției de transformare digitala a administrației publice locale. Această tendință este în creștere la nivelul Uniunii Europe și drept exemple de succes pot fi redate programe informatice integrate de e-guvernare locala „CityManager” sau „Smart Village” aplicate pe larg în România.

Concret, printre serviciile pe care le pot accesa administrațiile locale care au implementat această soluție de e-guvernare, se numără cele de depunere de documente online, semnalarea online a problemelor, plata taxelor, impozitelor și amenzilor online prin metode moderne (QR Code, Cod bare, Mobile Wallet, online banking), Ședințe de Consiliu locale online, registratură electronică, verificarea online a documentelor, eliberarea online a documentelor precum certificate fiscale, adeverințe din Registrul Agricol.

Un alt exemplu de succes este Tallinn, care își dezvăluie ambiția de a deveni centrul lider al orașelor inteligente și al inovației printre capitalele mai mici din lume și pune accentul acum pe gestionarea datelor pentru o mai bună luare a deciziilor și consolidarea capacităților pentru toate inițiativele orașelor inteligente. Astfel, dintre cele mai inovative experiențe pot fi menționate digitalizarea ședințele Consiliului municipal, unde consilierii se conectează cu o carte de identitate sau un ID mobil, pot să își înregistreze dorințele de a vorbi la punctele de pe ordinea de zi, să voteze în siguranță asupra tuturor deciziilor și să verifice corectitudinea votului.

Există deja destul de multe proiecte interesante de oraș inteligent implementate în Tallinn. De exemplu, planificarea orașului folosește un număr foarte mare de soluții de geo-informație de ultimă generație. Întregul proces de planificare este integrat cu aplicații de hărți de înaltă calitate, baze de date online și capabilități de analiză. Metodele și tehnologiile virtuale sunt utilizate pentru a realiza propria construcție a orașului. Există o tehnologie pentru monitorizarea aerului urban și măsurarea fluxurilor de trafic. Cele 900 de baterii și senzori ai panourilor solare atașați la posturile de iluminat stradal din Tallinn vor începe să colecteze date despre mediu și trafic. Proiectul ar putea contribui, în viitor, la reducerea zgomotului și, astfel, să creeze un peisaj urban mai prietenos.

Cele mai populare e-Servicii electronice în Tallinn, dintre care unele sunt disponibile și pe dispozitive mobile, sunt aplicația mobilă și web a transportului public (orare, urmărire online, planificator de călătorii, hartă a orașului), aplicația pentru camerele de trafic, deoarece acoperă toate cele mai importante intersecții din Tallinn, iar aplicația oferă cele mai relevante informații despre blocajele de trafic, harta web oficială din Tallinn, oferind cele mai detaliate și actualizate informații despre evoluțiile din spațiul orașului.

Tallinn are 86 de servicii electronice complet digitale, de ultimă generație, unde este posibil să depuneți o cerere, să oferiți feedback online despre proces și să beneficiați de multe alte servicii digitale eficiente, cum ar fi cererea pentru indemnizația unică de naștere, cereri către arhiva orașului pentru eliberarea documentelor, cereri de finanțare din partea agenților economici pentru sprijinirea inițiativelor antreprenoriale din partea conducerii orașului, solicitarea de licențe și permise pentru organizarea de adunări și evenimente publice.

Parțial digitale sunt toate serviciile disponibile în Tallinn, care sunt în total 570. Pe pagina web a administrației orașului, există o bază de date cu servicii în care toate sunt prezentate și descrise.

Planurile de viitor ale Republicii Moldova trebuie să tindă spre digitizarea orașelor și satelor, pentru ca oamenii să poată solicita sau consuma serviciile dorite folosind doar canale electronice. Pentru a realiza acest lucru este necesar să promovăm dezvoltarea soluțiilor electronice care le vor înlocui pe cele tradiționale, oferind cetățenilor oportunitatea de a beneficia de servicii digitale eficiente în mod gratuit și în timp redus.

 

 

Autori:

 

Igor CIUREA | președinte Lid Moldova | expert în Dezvoltare Societate Civilă, Drepturile Omului, Politici Publice.

Este membru al Consiliului Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD). Face parte din mai multe grupuri internaționale de experți, printre care Membru al Grupului European de Cercetători de Tineret al parteneriatului Consiliului Europei și a Comisiei Europene, membru al Grupului de Experți al Forumului European de Tineret, ș.a. Igor Ciurea prestează constant servicii de consultanță și analiză pentru agenții ONU din Moldova, instituții publice și organizații neguvernamentale pe domeniile: dezvoltarea societății civile, drepturile omului, dezvoltarea politicilor publice naționale și locale bazate pe rezultate și evidență, tineret și dezvoltare comunitară durabilă.

Absolvent al Universității de Stat din Moldova, facultatea de drept. Masterand al aceleiași instituții în domeniul procedurilor judiciare civile. Participant a numeroase cursuri de formare în domeniul managementului de proiecte, evaluarea impactului, dezvoltarea politicilor publice bazate pe rezultat, drepturile omului și instrumente internaționale de protecție a acestora, ș.a.

Autor al peste 30 de publicații, ghiduri practice și analize a politicilor publice, printre care Indexul de Tineret bazat pe Disparități (2015, Analiza Bugetelor Locale de Tineret (2014-2020), Evaluarea Bugetului Public Național din Perspectiva Tinerilor (2018), Ghid de Activism Comunitar (2020), Integrarea Drepturilor Tinerilor în Mecanismele Internaționale de Protecție a Drepturilor Omului (2021), E-Guvernare penru Republica Moldova. Repere Generale și Bune Practici, Evaluarea Implementării Strategiei Naționale de Dezvoltare a Sectorului de Tineret (2021), ș.a.

Igor ARAMĂ, activează în domeniul juridic din anul 2014 și este specializat în implementarea şi dezvoltarea Guvernării electronice, precum și reformei administrative la nivelul APL și APC. Fiind absolvent al facultății de drept și angajat al Ministerului Afacerilor Interne, Cancelariei de Stat și I.P. Agenția de Guvernare Electronică în calitate de jurist, a acumulat în timpul anilor de studii și de activitate profesională cunoștințe în domeniul jurisprudenței, pe care le pune în practică cu succes.

Pe parcursul activității a fost implicat nemijlocit la elaborarea, promovarea, avizarea şi interpretarea actelor normative, documentelor de politici publice, ordinelor și instrucțiunilor de lucru vizavi de implementarea cadrului legal privind serviciile publice oferite de instituțiile statului cetățenilor prin intermediul tehnologiilor electronice și dezvoltarea reformei administrative la nivelul APL și APC.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked*