TRANSFORMAREA DIGITALĂ A REPUBLICII MOLDOVA (Introducere)

Pandemia COVID-19 a accentuat importanța Transformării Digitale pe plan global și național. Ca răspuns la aceste noi încercări, transformarea digitală a devenit una dintre cele mai importante priorități pentru guvernele lumii, inclusiv pentru guvernul Republicii Moldova. Republica Moldova este o țară ce deține toate instrumentele necesare pentru o digitalizare rapidă și de impact. Printre domeniile cheie se numără:

  1. Infrastructură –  Acoperire largă cu internet, 98% din localități având conexiune la internet, deși, la domiciliu, accesul la internetul cu viteză înaltă încă mai este o provocare.
  2. Oameni –  Deși competențele TIC se extind, ele nu satisfac cererea și nu par să încurajeze adoptarea incluzivă la nivel național a acestora.
  3. Guvern Platforma de Guvernare Electronică (https://www.egov.md/ro) a progresat în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice; cu oportunități de a monitoriza proactiv progresele, precum și de a se extinde în domeniile înalt solicitate, cum ar fi înregistrarea afacerilor și serviciile privind procedurile judiciare.
  4. Afaceri – Sectorul vibrant și volatil TIC are o contribuție de peste 7% la PIB; cu toate acestea, modernizarea sectorului privat necesită suport precum finanțare și oportunități de inovare în sectorul public.
  5. Întreaga societate– Fundațiile Digitale servesc drept catalizatori ai transformării digitale. În timp ce componentele plăților digitale se încadrează bine conform sectorului public, datele din indici și cele din alte sectoare indică existența unei eventuale posibilități de a focusa aici eforturile de valorificare a viitoarelor oportunități, în special dacă sunt  adăugate la suportul IMM-urilor, care au suferit din cauza pandemiei COVID-19, încurajarea continuă a startup-urilor prin sporirea accesului la credite și sprijin în alfabetizarea digitală a cetățenilor.

În ansamblu, indicatorii internaționali reflectă succesele în dezvoltarea curentă a Republicii Moldova, dar realizarea mai multor cercetări este esențială pentru o viziune deplină în stabilirea exactă a domeniilor de focusare evidențiate.

Pe durata pandemiei COVID-19, în special în timpul izolării, din cauza stării de urgență, peste 150.000 de preșcolari nu au putut frecventa școala sau nu au puntut să-și continue educația online din cauza lipsei de dispozitive, a problemelor de conectare la internet,  a resurselor educaționale neadaptate la predarea online, precum și din cauza familizării limitate a cadrelor didactice cu metodele de lucru online și lipsa abilităților lor digitale. Multe companii, în special microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), au fost afectate de restricțiile impuse în perioada pandemiei și s-au confruntat cu dificultăți în a-și aborda clienții și partenerii prin intermediul existentelor rețelele tradiționale de distribuție. Drept urmare, multe companii au fost nevoite să-și sisteze activitatea, provocând pierderi considerabile ale locurilor de muncă, în special în rândul femeilor. Mai mult ca atât, accesul la unele servicii nedigitalizate în timpul izolăriii la domiciliu a fost dificil.

Întrucât Digital Moldova Strategy a luat sfârșit în anul 2020, țara are nevoie de o urgentă regândire sistematică a oportunităților de transformare digitală și de o focusare pe transformare sistematică a întregii societăți prin intermediul utilizării tehnologiilor digitale și concentrării asupra oportunităților cheie de relaționare cu cetățenii, sectorul privat, administrațiile locale, astfel, creând cerere pentru competențele digitale și utilizarea soluțiilor digitale. Digitalizarea este cheia și pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, întrucât 2030 se apropie rapid. Convenția actuală a fost elaborată de Biroul Uniunii Internaționale de Telecomunicații pentru Europa și PNUD pentru a fi utilizată ca instrument în procesul de definire a viziunii transformării digitale, de susținere a spiritului de conducere și a reunirii eforturilor naționale, de coordonarea finanțatorilor și captarea resurselor emergente pe măsură ce țara trece la o nouă treaptă.

Pentru mai multe detalii, îl puteți contacta pe Jaroslaw Ponder, șeful Biroului ITU Europa (jaroslaw.ponder@itu.int) și pe Dima Al-Khatib, reprezentant rezident al PNUD Moldova (dima.al-khatib@undp.org).

 

Metodologia utilizată în acest document se bazează pe o structură formată din cinci componente ce analizează transformarea digitală dintr-o varietate de perspective, permițând perceperea diferitor dimensiuni ale dezvoltării digitale și a modului în care acestea interacționează la nivel de țară. Mai jos, o scurtă prezentare al fiecărui component și felul în care acestea se încadrează în scenariul general de evoluție digitală al țării.

Infrastructură: Conexiunea excelentă este baza transformării digitale: O infrastructură TIC rezistentă este cheia spre e-Transformarea unei țări ca bază pentru începerea prestării serviciilor inovative și a activităților economice. Infrastructura TIC trebuie evaluată considerând mai multe aspecte esențiale pentru conectivitate semnificativă.

Oameni: Transformare digitală centrată pe oameni: dezvoltarea competențelor digitale, a capacității umane de a împuternici cetățenii și de a stabiliza angajarea în câmpul muncii sunt esențiale pentru societatea digitală. O transformare digitală centrată pe societate este importantă să asigure ca toți membrii societății, inclusiv cei din grupuri vulnerabile și cu nevoi speciale, sunt strâns conectați pentru a beneficia de TIC prin posibilitatea dezvoltării competențelor digitale.

Guvern: Transformare digitală centralizată: Furnizarea digitală a serviciilor publice are rol crucial în transformarea digitală și în reducerea costurilor și a birocrației prin creșterea eficacității. Guvernele ar trebui să promoveze strategii corespunzătoare și să se asigure că îmbunătățirea sectorului public este un catalizator al transformării digitale în economia largă.

Afaceri: Transformare digitală centrată pe sector: Avantajele economice sporesc atunci când în transformarea tuturor sectoarelor sunt utilizate Tehnologiile Informațiilor și a Comunicațiilor, iată de ce afacerile ar trebuie văzute ca pilon în realizarea transformării digitale.

Societatea în întregime: Transformarea ecosistemului în domeniul inovației: inovația digitală este esențială în accelerarea transformării digitale. Prin sisteme puternice de inovare digitală, țările pot beneficia de productivitatea mai înaltă, de dezvoltarea economică și oportunități de angajare ce intensifică transformarea digitală și asigură dezvoltarea ei de lungă durată cu un impact pozitiv asupra dezvoltării economice a țării. O abordare la nivelul întregii societăți este un proces coordonat între guvern, societatea civilă și sectoarele private ale societății. 

Ghid de reglementare: Sprijin juridic și politic: În cadrul fiecărui component, analizăm implicațiile legislative care pot fi întreprinse pentru a asigura un impact eficient.

În elaborarea acestei metodologii, axată pe componentele de mai sus, s-au utilizat materiale de cercetare provenite din diverse publicații, activități și statistici, precum și din cercetări de birou. Fiecare conținut este prezentat în contextul componentului relevant, sub care au fost plasate materialele respective. Prin urmare, fiecare conținut adoptă unul dintre cele 5 aspecte ale transformării digitale.

 

Materiale de context

Evaluarea Gradului de Digitalizare: Sondaj Rapid la Nivel Național și Registru Inclusiv de Date Digitale. A fost realizat un sondaj printre principalele părți implicate în sectoarele publice, private și al societății civile cu scopul de a identifica opiniile lor despre punctele forte și cele slabe ale digitalizării în conformitate cu UNDP’s Digital Transformation Framework.

Principalul obiectiv a fost stabilirea unui mijloc de ajustare continuă la starea digitală actuală a societății. Acesta a fost completat cu seturi de date internaționale suplimentare. Fiecare sector este grupat în funcție de domenii-indicatori cheie, apoi decalajul dintre respondenții este analizat pentru a înțelege mai bine unde există diferențe și a ținti locul potrivit de a începere a implementării optimizări în zona respectivă.

Evaluarea ecosistemului de inovare centrat pe TIC din țară a examinat dinamica ecosistemului inovației centrat pe TIC din Moldova și a oferit recomandări atât privind consolidarea performanțelor TIC în agenda națională de dezvoltare a Republicii Moldova cât și stimularea dezvoltării economice și oportunităților sociale oferite de tehnologiile inovative.

Sondajul a fost condus în baza la „Bridging the Digital Innovation Divide: A toolkit for developing sustainable ICT-centric ecosystem projects” care, în continuare, poate ghida investorii să dezvolte planuri și recomandări care să-i implice în co-creare, poate să-i ajute la identificarea lacunelor, la sporirea bunele practici și la dezvoltarea inițiativelor pentru un ecosistem sustenabil, concepute pentru valorificarea potențialul comunității lor.

Profilul Dezvoltării Digitale ITU al țării își propune să consolideze angajamentul ITU în sprijinirea eforturilor Moldovei de eficientizare a dezvoltării domeniilor principale în progresul ecosistemului centrat pe TIC al țării

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked*