Evoluția sectorului TI în Moldova este unul destul de dinamic fiind unul constant pozitiv atât pe piața internă cât și externă.
Toate aceste succese se datorează mai multor inițiative și programe printre care și lansarea și dezvoltarea IT PARK Moldova (www.moldovaitpark.md). Aceasta reprezintă o platformă menită să stimuleze investițiile în domeniul TI, economia inovatoare și sectorul creativ. TI Parcul este un spațiu virtual cu regim special pentru companiile din domeniul TI. Parcul nu se limitează la rezidenți care fac produse și servicii exclusiv TI, ci presupun și o serie de sectoare conexe. Cu un sistem simplificat de taxare (taxă unică de 7%) și un sistem de management al business-ului simplificat, acesta asigură un sistem unic de raportare fiscală și interacțiune minimă cu autoritățile publice. Furnizorii eligibili pentru a deveni rezidenți ai TI Park sunt cei care produc software, jocuri și alte produse de editare software, care procesează date, asigură administrarea paginilor web și alte activități conexe, consultanță TI, management și operarea echipamentului TIC, furnizează servicii de design digital, grafic și animație, educație și instruire TI, creează portaluri WEB, asigură design-ul, prototipurile și producția de componente electronice ș.a.
La capitolul facilitare a procesului de lansare și gestionare a afacerilor, în Republica Moldova au fost operate mai multe schimbări și reforme, printre care implementarea sistemului informațional automatizat – gestionarea actelor permisive. Astfel, în prezent numărul de acte permisive necesare pentru desfășurarea anumitor genuri de activitate a fost redus de la 416 acte permisive la 152 acte (reformă implementată în 2018). Implementarea sistemului de ghișeu și reducerea numărului de instituții de stat a determinat la fel susținerea sectorului de business. Există și unele insuccese în acest domeniu care ar urma să fie înlăturate în următorii ani.
În general sectorul de business este mai deschis și mai flexibil față de aprobarea instrumentelor digitale și reformarea sectorului de servicii publice de suport și reglementare a business-ului. La nivel de instituții publice există un anumit grad de rezistență la schimbare, care poate varia de la instituție la instituție. Unele instituții preferă dezvoltarea unor soluții tehnice închise (de exemplu Banca Națională a Moldovei), bazându-se pe anumite reglementări specifice de sector. Doar că acest lucru creează probleme de interoperabilitate și schimb de date.
O altă inițiativă venită în susținerea sectorului de business și transparentizarea interacțiunii cu instituțiile de stat este și introducerea registrului controalelor (companiile văd când sunt controlate și cine îi va vizita).
Necesitatea de dinamizare a sectorului a determinat și modificarea configurării administrației la capitolul gestionarea și modernizarea sistemului informațional. Astfel, se trece treptat de la modelul piramidal (totul spre ministerul de profil) către un sistem cu mai multe instituții și subdiviziuni responsabile de digitalizarea de arii concrete (inclusiv Agenția de Guvernare Electronică), operatori dedicați pentru instituțiile publice în digitalizare, subdiviziuni din instituții responsabile de digitalizare. Printre campionii procesului de digitalizare este serviciul fiscal de stat.
Experții accentuează rolul-cheie al educației ca factor de digitalizare eficientă și sustenabilitate a procesului. Situația economică la nivel mondial ne plasează într-un mediu cu perspective benefice pentru dezvoltarea sectorului de business în domeniul digital și/sau cu utilizarea tehnologiilor digitale. Perspectivele următoare trebuie evaluate atât de jucătorii din domeniul de business, cât și de către stat în calitatea sa de reglementator al sectorului:
– Reorganizarea jucătorilor de piață și perioadă prielnică pentru reorganizarea afacerii;
– Capacitatea de trecere din offline spre online și asigurarea continuității afacerii;
– Concurența loială și posibilitatea creșterii companiei;
– Minimizarea costurilor de chirie și personal;
– Mobilitatea și accesibilitatea fără frontiere;
– Posibilitatea estimării veniturilor și profitului;
– Dezvoltarea instrumentelor moderne de dirijare, analiză și comandă;
– Cantitatea de date personale prelucrate direct proporțională cu lichiditățile unei afaceri;
– Respectarea cerințelor de protecție a datelor constituie un criteriu de promovare a afacerii;
– Fundamentarea corectă a proceselor – scutește de riscuri pecuniare și de încetare a activității.
Toate aceste procese pot genera și o serie de riscuri ale căror evaluare și management este imperativ necesară:
– Neglijarea principiilor privacy by design și privacy by default și mai nou a eticii digitale;
– Numărul redus de persoane specializate în domeniul protecției datelor;
– Interpretarea eronată și subiectivă a cadrului legal;
– Lipsa în cadrul legal a principiului liberei circulații a datelor;
– Cadrul juridic învechit și normele de reglementare caduce (consimțământ scris, înregistrarea/autorizarea operatorilor de date, lipsă de transparență în procesul decizional);
– Conflict de competențe dintre organele de reglementare (agenția de guvernare electronică și centrul național pentru protecția datelor cu caracter personal);
– Implementarea și respectarea cerințelor de protecție a datelor trebuie să fie proporțională riscurilor;
– Lipsa unor instrumente și soluții practice oferite din partea autorităților de reglementare.