e-Democrație

Principiile de bază ale unei guvernări deschise și responsabile sunt:

– Orientarea către cetățean;

– Toate soluțiile trebuie să fie deschise, transparente și bazate pe colaborare;

– Încurajează inovarea și tehnologizarea;

– Responsabilitatea factorilor implicați.

Definirea e-Democrației este în continuare un subiect dezbătut de specialiști, abordările fiind foarte diferite. Totuși, 2 elemente se regăsesc în majoritatea surselor: e-Guvernarea și e-Participarea. E-Democrația este văzută drept un concept generalizant, și anume utilizarea TIC de către actorii politici (guvern, aleși, mass-media, organizații politice/societale și cetățeni) în cadrul proceselor politice și de guvernare din democrația reprezentativă de astăzi. Există consens – guvernarea electronică se referă la „utilizarea TIC, ca instrument pentru a obține o guvernare mai bună”, în legătură cu eficiența proceselor administrației publice, a serviciilor publice pentru consumatori/cetățeni, să contribuie la rezultatele politicii specifice (de exemplu în politica de sănătate, politica de mediu și politica educațională) sau la rezultatele politicii economice precum reducerea corupției și la modernizarea managementului public.

Guvernarea electronică este văzută drept abordare pentru creșterea încrederii dintre guverne și cetățeni, permițând implicarea cetățenilor în procesele de politici publice și promovând un guvern deschis și responsabil.

În viziunea OCDE și ONU, conceptul de participare electronică este considerat o abordare pe trei niveluri. ONU face distincția între informații electronice, consultare electronică și luarea deciziilor. OCDE folosește, de asemenea, o abordare pe trei niveluri, guvernarea electronică fiind subsumată „angajării electronice” și incluzând:

– informații electronice;

– consultare electronică;

– participare electronică.

Astfel, categoriile sunt ușor diferite. Mai mult, OCDE, spre deosebire de ONU, definește implicarea electronică drept mecanism cu două direcții (de sus în jos și de jos în sus).

Participarea electronică se măsoară pe baza:

(I) informațiilor electronice – disponibilitatea informațiilor online;

(ii) e-consultării – consultări publice online, și

(iii) procesul decizional – implicând direct cetățenii în procesele decizionale.

Sondajul evaluează disponibilitatea instrumentelor de participare electronică pe portalurile guvernamentale naționale pentru fiecare dintre criteriile de mai sus. 

Guvernarea electronică este aplicarea TIC funcțiilor și procedurilor guvernamentale cu scopul de a crește eficiența, transparența și participarea cetățenilor. Guvernarea electronică folosește TIC-urile ca instrument de sprijin pentru dezvoltarea bunei guvernări. Aplicarea adecvată a guvernării electronice permite creșterea eficienței în sarcinile guvernamentale, îmbunătățirea proceselor și procedurilor, crește calitatea serviciilor publice, îmbunătățește, de asemenea, utilizarea informațiilor în procesele de luare a deciziilor și permite o mai bună comunicare între diferite instituții guvernamentale.

Următoarele cifre și date ne arată potențialul din prezent pe segmentul de digitalizare și e-transformare în Republica Moldova:

– 4.36 milioane de telefoane mobile activ conectate (depășind numărul populației);

– Peste 3 milioane de utilizatori de internet și o rată de penetrare a rețelei de aproximativ 76%;

– Peste 1.4 milioane de utilizatori activi a rețelelor sociale, dintre care 97% accesează prin intermediul gadgeturilor mobile (conform Facebook).

Când vorbim despre acces liber și egal, trebuie să luăm în considerare următoarele:

Libertatea internetului și accesul gratuit și egal:

(a) absența dispozițiilor legale care limitează conținutul și existența legislației privind confidențialitatea și a legislației privind colectarea datelor (adică protecția datelor cu caracter personal, datele deschise);

(b) existența unei strategii (sau a unei „agende digitale”) și a unui organism independent care monitorizează implementarea obiectivelor, cum ar fi introducerea și controlul libertății pe Internet;

(c) absența limitărilor de facto, cum ar fi încălcarea drepturilor utilizatorilor.

Accesul la Internet include:

(a) infrastructură tehnică, cum ar fi o rețea cu lățime mare de bandă, cu distribuție egală;

(b) absența filtrării sau blocării tehnice.